Advertisements

1 Decembrie 1991 de la fața locului

batthyaneum-1Când ajung în Alba Iulia, în loc s-o iau printre Catedrala Încoronării și cea romano-catolică Sfântul Mihail, pe bulevardul repavat cu piatră made in China dintre ele, prefer să cotesc la stânga pe lângă Asociația Caritas, ca să ajung apoi, la dreapta, pe străduța purtând numele principelui Gabriel Bethlen, pe lângă Biblioteca Batthyanaem (cea mai mare comoară, de fapt, a orașului, biblioteca deținând cele mai multe incunabule din România) și Palatul Apor, acum sediul Rectoratului Universității 1 Decembrie. Aceasta este și acum una din puținele străzi din Alba Iulia în care mai poți regăsi farmecul orașului medieval, fostă reședință a principatului Transilvaniei între 1541 și 1711. Abia aici pot revedea orașul copilăriei mele așa cum a fost odată, nealterat de toată această pseudo-reconstrucție turistică, care nu este altceva decât o opțiune a unor persoane corigente la istorie, așa cum se preda ea înainte de 1989 – și a încercărilor neinspirate de restaurație.

Are loc aici, ca și în alte locuri, o dublă greșeală: o încercare de înlocuire a unor simboluri și ideologii perimate cu altele, inadecvate. Dar să continui cu Ziua Națională, așa cum se vede ea de la Alba Iulia sau altfel spus, de la fața locului.
 
1991 a fost un an plin de evenimente: de la mineriade, la o nouă Consituție și la tensiuni tot mai mari pe scena politică, marcată atât de încrâncenata dispută Putere-Opoziţie, cât şi de ruptura Iliescu – Petre Roman. Pentru al doilea an Ziua Națională se sărbătorea aici, la Alba Iulia. 1 Decembrie părea o dată care nu spune încă nimic românilor, obișnuiți de peste 40 de ani cu falsitatea zilei de 23 august, cu defilări și depuneri de coroane de flori. Ion Iliescu a preferat să rămână în Bucureşti și să depună coroane la Mormântul Eroului Necunoscut, iar la festivităţile de la Alba Iulia participa o figură nouă, premierul Theodor Stolojan. Şeful executivului rostea o scurtă alocuţiune, iar la Catedrala Reîntregirii Neamului un sobor de preoţi (în frunte cu părintele Antonie – Mitropolit al Ardealului, părintele Andreicuț – atunci episcop de Alba Iulia, şi părintele Irineu – arhiereul Clujului) oficia un Te Deum. Și pentru că tot am amintit de neinspirata (potrivit realităților de azi) denumire asociată orașului de către Adrian Păunescu în cântecele patriotice de pe scena Cenaclului Flacăra, drept „Mecca noastră”, să ascultăm piesa inspirat (sic!) interpretată de Ștefan Hrușcă:

Continuă aici

Advertisements

Leave a Reply