Advertisements

Celebri fotografi ai Albei Iulii

Dacă ai opri un albaiulian pe stradă și l-ai pune să numească trei fotografi mai cunoscuți din orașul său, probabil că primul ar fi  Samoilă Mârza (1886-1967) – fotograful Unirii. Nu știu cine ar fi ceilalți doi – probabil Nicu Murgășanu (fotograful Revoluției) și Gelu Bogdan (de la Centrul județean de cultură). Cândva ocupația de fotograf era una onorabilă: presupunea oareșce reglaje la diafragma aparatului, și apoi acces la un atelier sau studio foto.

În timp, meseria s-a banalizat, odată cu progresul tehnic. Au apărut întâi camere consumer și mini-lab-uri, unde orice amator putea să-și developeze filmele. A doua demitizare a fotografiei s-a datorat camerelor digitale, pentru ca totul să pice în derizoriu la apariția telefoanelor inteligente, cu camere de zeci de megapixeli. Așa că e greu, azi – în epoca selfie-stick-ului – să numești un fotograf celebru.

Despre Samoilă Mârza, puțină lume știe că a făcut la Alba Iulia fix șase fotografii și că i s-au recunoscut târziu meritele. De fapt, lui Mârza i-a fost refuzat accesul în sala unde se semna actul de Unire deoarece Comitetul de organizare făcuse contract cu fotograful german Arthur Bach, care nu s-a prezentat însă la eveniment, să pozeze. Drept consolare, Mârza a făcut trei poze mulțimii adunate acolo.

Cu patru zile înainte de 1 decembrie 1918 participase la organizarea delegației din Galtiu, context în care mai făcuse trei fotografii cu consătenii care se pregăteau să plece către Alba Iulia. În alte trei cadre a mai surprins tribuna principală – când luau cuvântul Episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, apoi Episcopul ortodox de Caransebeș, Miron Cristea (viitorul patriarh), și președintele Consiliului Național Român din Orăștie, doctorul Aurel Vlad.

În acele momente, Mârza nu știa că era singurul fotograf participant la Marea Adunare Naţională care consfinţea Unirea Transilvaniei cu România. Ulterior, Samoilă Mârza și-a adunat toate cadrele într-un album intitulat Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri.  A oferit exemplare din acest album unor personalități printre care: regele Ferdinand, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, Ionel Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu și generalul francez Henri Berthelot.

Drept mulțumire, regele l-a numit furnizor al Casei Regale, iar generalul Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze. Ultimul său album a încăput pe mâna lui Nicolae Ceauşescu, în 1966, dăruit de Mârza în timpul vizitei acestuia la Alba Iulia. Din albumul care l-a făcut celebru se mai păstrează azi doar trei exemplare, unul la Cluj și două la București.

Advertisements

Leave a Reply