Advertisements

Alba economică

Județul Alba traversează una cele mai spectaculoase creșteri economice din România ultimilor trei ani, potrivit celor de la ZiarulFinanciar.ro. Potrivit sursei citate, micul judeţ ardelean a înregistrat o creştere cu 13% a cifrei de afaceri (raportat la 2015), faţă de o medie naţională de 4%. Acum patru ani, economia sa era dominată de austriecii din industria lemnului.

Automatikgetriebemontage bei der Daimler-Tochter Star Transmission in Sebes/Rumänien. // Automatic transmission assembly of Daimler’s subsidiary Star Transmission in Sebes/Romania.Judeţul Alba are a doua performanţă economică în 2016 faţă de 2015 – ca și cifră de afaceri -, pe primul loc fiind Ilfovul, cu o creştere de 14%, potrivit unei analize făcute de Ziarul Financiar. Rezultatele sunt surprinzătoare, în condițiile în care Bucureştiul a crescut cu numai 2%, Timiş cu 5%, Clujul cu 9%, iar Constanţa a avut un minus de 4%. Capitalul privat românesc are o pondere de 51% în businessul din Alba, capitalul privat străin deţine 47%, iar companiile de stat 2%.

Faţă de 2015, judeţul Alba a înregistrat o creştere de 13% a cifrei de afaceri, faţă de o medie naţională de 4%. Cele mai mari companii din judeţul Alba sunt Star Transmision și Star Assembly (fabricile de cutii de viteze de la Sebeş) cu o cifră de afaceri în 2016 de 1,49 miliarde de lei faţă de 124 milioane de lei în 2015. Pe locul doi vine Kronospan Sebeş, cu 997 de milioane de lei.

bosch-mfaxPe locul trei este Albalact, companie cumpărată de grupul francez Lactalis, cu 527 de milioane de lei, iar pe locul patru este Transavia, compania românului Ioan Popa, cu 478 milioane de lei. În topul marilor investitori străini se situează Holzindustrie Schweighofer, compania belgiană VCST, nemții de la Bosch Rexroth cu investiția de la Blaj, italienii de la Savini Due și olandezii care controlează grupul DN Agrar.

Judeţul Alba este printre puţinele din România care a reuşit să atragă investiţii străine de peste 1 miliard de euro, dar și suma investițiilor cu capital autohton ajunge să concureze cu această sumă – Transavia, Grupul Jidvei, Elis Pavaje, Florea Grup, IPEC. De fapt, industria porțelanului este singura din județ care a supraviețuit reașezărilor care au urmat prăbușirii marii industrii socialiste.

Falimentul industriei din Alba

Cele mai mari uzine din „Epoca de aur” au fost vândute la fier vechi. Marile falimente ale judeţului Alba au produs o gaură de sute de milioane de euro, bani care, foarte probabil, nu vor mai putea fi recuperaţi integral niciodată. Suma reprezintă totalul creanţelor creditorilor la marile firme care au ajuns în insolvenţă sau în faliment. Lista este mare şi cuprinde cele mai mari fabrici din judeţ: UPSOM Ocna Mureş, Montana Cîmpeni, Resial Alba Iulia, Capris Sebeş, Stratusmob Blaj.

kronospan-mfaxCele mai importante procese de insolvenţă şi faliment aflate în derulare la Tribunalul Alba erau ale societăţilor GHCL Upsom SA Ocna Mureş, Resial SA Alba Iulia, Metalurgica SA Aiud, Montana SA Câmpeni, Stratusmob SA Blaj şi Ardeleana SA Alba Iulia. Sunt firme mari la care au lucrat mii de oameni şi care în trecut reprezentau baza economiei judeţului. Distrugerea acestora a urmat aceeași schemă: fiind pe faliment, valoarea firmelor a scăzut, practic vânzarea acestora s-a raportat strict la valoarea imobiliară, terenuri aferente etc.

Noii achizitori au cumpărat fabricile cu obligația de a păstra activitatea, dar în noile condiții economice, au fost nevoiți să recurgă la concedieri, șamd. Clar s-a furat mult, dar să nu ne păcălim că dacă ar mai fi existat acum vechea industrie, ar fi fost toată profitabila. Unele ar fi fost, altele s-ar fi închis oricum, pentru că nu toate fabricile erau profitabile. Important este că s-au deschis altele, în domenii în care se mai poate face profit.

Advertisements

Leave a Reply